joi, 16 iulie 2009

O catapeteasmă de vânzare

Disperat că nu are bani să-şi repare biserica - monument istoric atestat documentar din vremea lui Vasile Lupu -, un preot s-a gândit să-i vândă catapeteasma. Pe internet.

Pentru 10 miliarde de lei, părintele Zamfir Haragu se declară dispus să înstrăineze splendida catapeteasmă sculptată a Bisericii din Ştefăneşti, în care slujeşte de aproape un deceniu. Nu vede altă soluţie pentru a salva lăcaşul de cult măcinat de trecerea secolelor. Acoperişul trebuie urgent refăcut, pentru că ploaia sapă nemilos zidurile groase, ca de cetate. Înăuntru, fisuri adânci brăzdează peretele care separă pridvorul de pronaos. Nici măcar florile de tei aşezate la uscat nu reuşesc să camufleze mirosul înţepător de mucegai. Închinată Cuvioasei Parascheva, biserica din Ştefăneşti a fost prima oară menţionată scriptic în anul 1640. Se crede însă că a fost ridicată cam cu un secol mai devreme, pe timpul lui Ştefăniţă Vodă. Pictura interioară este frumoasă, dar mult mai nouă. A fost făcută pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin contribuţia lui Ioan D. Aniţei, "cântăreţ bisericesc", după cum atestă o inscripţie din incintă. Părintele Haraga ştie că nu poate spera să găsească şi el un sponsor la fel de generos. În zonă, lumea e săracă. "Pe aici nu sunt patroni, oamenii trăiesc din munca pământului; n-au de unde să dea bani pentru biserică", explică preotul. Nici de la Primărie nu sunt şanse de ajutor. Nu s-au găsit fonduri pentru repararea micuţului muzeu dedicat lui Ştefan Luchian, unica celebritate a localităţii. Cu toate că ar fi fost mult mai simplă şi mai ieftină. De unde deci bani pentru restaurarea unei biserici de secol XVII? O asemenea operaţie trebuia să se supună unor rigori extrem de costisitoare. Părintele Haraga explică: "Am cumpărat lemn de brad pentru acoperiş. Dar bine că nu am apucat să-l montez, că ar fi trebuit să-l dau jos. Mi s-a spus că nu am voie să folosesc decât stejar şi aramă. De unde să fac eu rost de bani pentru aşa ceva?"
DILEMA SĂRĂCIEI:TERMOPANE SAU RUINĂ?
Regulile stricte impuse de Ministerul Culturii atunci când vine vorba despre construcţii de patrimoniu sunt fireşti şi imperios necesare. Prea multe biserici şi mănăstiri din Moldova au fost sluţite cu geamuri termopan - o adevărată modă în zona Botoşanilor. Şi părintele Haraga visează să monteze termopane în biserica sa din Ştefăneşti. Considerentele estetice îl lasă rece, se gândeşte doar la curentul teribil din timpul slujbelor de duminică: "Bate un vânt, de se sting lumânările; şi pleci acasă bolnav!". Cât despre acoperiş, şi lui i-ar plăcea să-l vadă restaurat ca la carte. Dar e conştient că nu sunt bani pentru asta. Şi că timpul presează. Decât un acoperiş prin care plouă, mai bine unul mai urât, dar care protejează biserica de intemperii. Fiindcă, până s-or găsi fonduri pentru stejar, aramă şi artişti restauratori, s-ar putea să nu mai rămână nimic de restaurat. În disperare de cauză, preotul Zamfir Haragu se declară dispus să sacrifice una dintre comorile bisericii din Ştefăneşti: catapeteasma (iconostasul). Cică oferta de vânzare a fost deja postată pe internet. Preţul cerut? Zece miliarde de lei. "Un miliard îmi ajunge ca să cumpăr un iconostas nou, şi de restul renovez totul", explică părintele Haragu.

Mai multe despre acest subiect citeste pe

joi, 15 noiembrie 2007

Oraşul de pe Prut

Oraşul Ştefăneşti este situat in judetul Botoşani, in estul Câmpiei Jijiei Superioare, in apropiere de confluenta raului Başeu cu Prutul, pe malul lacului de acumulare Stânca-Costeşti. Localitatea Ştefăneşti a fost declarata oraş in 2004 iar in prezent are aproximativ 5800 locuitori si 4 localitati in subordine administrativa (Bădiuţi, Bobuleşti, Stânca, Ştefăneşti-Sat).
Localitatea Ştefăneşti apare mentionata documentar pentru prima data in 1435 sub numele de Gura Başeului, intr-un document emis de domnul Ştefan II. In 1476 pare deja ca si targ iar in lucrarea Descriptio Moldaviae a lui Dimitrie Cantemir apare ca si oppida notabiliara. In secolele 15-16 asezarea este pradata de tatari in mai multe randuri, ulterior cazand prada si atacurilor ostilor polone.
Pana in 1968 localitatea se numea Ştefăneşti-Târg. Ca recunoastere a dezvoltarii social economice in anul 2004 este ridicat la rangul de oras.
Cum ajungeti in Ştefăneşti
Cu autoturismul
Prin DN 29D de la Botoşani sau prin DN 24 si DN 24C de la Iaşi
Cu trenul
Prin gara Truşeşti de pe linia Iaşi - Dorohoi si de acolo cu mijloace auto.
Cu avionul
Prin aeroportul din Iaşi si de acolo cu mijloace auto.

joi, 8 noiembrie 2007

Biserica Sfânta Maria (Ştefăneşti Sat) - Critorită de Ştefan cel Mare




Câmp cultivat cu "Floarea soarelui", Ştefăneşti - BT


Strada "Petru Rareş" din Ştefăneşti - Bt


Clădire veche (locuinţă evreiască)


Primăria şi Biblioteca Orăşenească Ştefănesti


Oraşul Ştefăneşti (blocuri)




Liceul teoretic Ştefăneşti


Oficiul poştal al oraşului Ştefăneşti


Muzeul Ştefan Luchian din Ştefăneşti


Bustul marelui pictor român Ştefan Luchian




Camere dintr-o casă bătrânească (Ştefăneşti - BT)




Biserica "Ştefăneşti Târg"


Cinematograful "Prutul" al oraşului Ştefăneşti


De mai bine de 3 ani în cinematograful oraşului nu se mai rulează filme, deoarece el trebuie reconsolidat.

Piaţa agro-alimentară a oraşului Ştefăneşti


Centrul oraşului Ştefăneşti


Zonă cunoscută sub denumirea "Pe Baltă"

Parcul oraşului Ştefăneşti


Casă bătrânească din oraşul Ştefăneşti


În această casă a copilărit poetul Paul Gorban.

Apus de Soare pe lacul Stânca Costeşti